Sunt… vagabontul „prozei” mele!

Acum de ziua lui Eminescu si a surori mele… LA MULTI ANI! am avut o incercare de poem dar am tras concluzia ca raman la „proza”… E mai bn, deocamdata. Asa ca am ales un pooem al lui Eminescu… ca tot e de meserie:

Numai poetul

Mihai Eminescu

Lumea toată-i trecătoare,
Oamenii se trec şi mor
Ca şi miile de unde,
Ca un suflet le pătrunde,
Treierând necontenit
Sânul mării infinit.
Numai poetul,
Ca păsări ce zboară
Deasupra valurilor,
Trece peste nemărginirea timpuriului:
În ramurile gândului,
În sfintele lunci,
Unde păsări ca el
Se-ntrec în cântări.

Intre timp eu am vagabondat si cum zicea Dinica… Sunt si eu… vagabondul vietii mele…

Stau aici sub clar de luna,
Gandurile mi se-aduna,
Prea tarziu, ca-i noapte buna.

e-Nicusor L.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: