• Go Ninja… go Ninja…. GO!

  • Yahoo.Detector.Info unhidde’m!

  • Tap into… Faster EFT!

  • R.W. …de ascultat nu in soapta!

  • Introduce email-ul pentru a te inscrie la acest blog si a primi notificat despre noile postari pe email.

    Alătură-te altor 2 urmăritori

  • Ce-am mai scris…

  • Blog Stats

    • 37,990 hits
  • …mai cu viata!

  • Faraaa virusi… fara…!

  • NO BASESCU DAY - 02.04.2010
  • …made me famous!

  • Jocuri noi!

  • Protected by Copyscape Duplicate Content Check
  • Meta

La multi ani! …si mai multi vizitatori! …de 4 ori?

La inceput un LA MULT ANI! Sorin …multi varsatori mai sunt pe luna asta… Iar acest varsator este unul special pentru ca el care pune umarul la reamenajarea casei mele, dupa accident… trebuie sa-i multumesc ca am ajuns atat de departe cu lucrarile si camerele incep sa arate cum mi-am imaginat. Minunat… Enchanting! Mii de multumiri pe aceasta cale, LA MULTI ANI fericiti, sanatosi si impliniti pentru tine Sorine dar si pentru familia ta, Ani si baiatul. LA MULTI ANI! si un Happy Working Song… pentru ca tot ce a facut din camerele mele e Enchanting…

LA MULTI ANI! Acum sa revin la recuperarile mele… Deci e iarasi vineri! Am promis de ieri sa povestesc un pic despre Gimnastica recuperatorie… Pregatirea mentala pentru asta incepe de la parafina, asistenta imi desface sandwichul de parafina, imi iau fisa, ma sterg pe mana strang totul si-mi iau geaca. Pentru a proteja mana incalzita nu o scot din maneca, si ies pe usa… Tot inainte, dreapta pe holul mic, in diagonala o iau pe holul care duce si la ultrasunete, doar ca de data asta merg mai departe putin si imediat dupa colt pe dreapta se afla usa spre gimnastica.

Intru si prima senzatie e un miros de morcovi fierti, usa da intr-un hol mic si ingust cu un dulap de fier pe dreapta, iar pe dulap ceva echipamente, stricate probabil… Imi continui drumul pana in dreptul cuierului aflat pe dreapta. Pe stanga e usa spre sala de gimnastica, larg deschisa, mereu e larg deschisa pentru cine doreste sa vina, la propriu si la figurat cred! Bag capul si salut „Buna dimineata!” Doamna asistenta imi raspunde cu un zambet. Incep sa ma descalt si sa ma dezbrac… de geaca, nu de tot. Si intru in sala. Apropo „dezbracat” ne-a povestit intr-o zi asistenta cum i-a spus cuiva sa se dezbrace si acesta a venit in sala doar in chiloti, desi avea probleme la degetul mic… HA HA HA!  am ras cu totii cu gura pana la urechi… si cam asta e mereu atmosfera foarte destinsa si primitoare.

La fel am simtit si atitudinea dnei Anca… si un profund respect pentru ajutorul acordat. Intru, ma asez in fata ei, intre noi se afla un pat de masaj. Ce au aruncat altii din spitale e luat de nou aici. Imi da para, pentru mine seamana mai mult cu un popic acoperit cu piele si umplut cu vata. E cam descusut si distrus… imi incep incalzirea in timp ce dna A. se ocupa si de ceilalti pacienti din sala. Sunt destui de putin in sala, contrar faptului ca in celelalte locuri e cam aglomerat… AUCH! Imi ia mana lovita in a ei, are mainile reci, o senzatie foarte placuta dupa fierbinteala parafinei. Incepe sa traga de degete, sa impinga… doare putin. Imi mai arunc ochii pe plansele cu scheletul uman si altele despre anatomia omului, sunt destul de invechite si acestea, de pe pereti ca sa nu ma gandesc la durere. Pe dreapta pe un dulap metalic sunt ingramadite o multime de jucarii… Cel mai sus e o broasca testoasa… iar in stanga pe un colt un ghiveci de flori. …Am scapat de prima repriza de dureri… imi da mingea de cauciuc sa fac pense, cu seringa sau extensorul improvizat cred pentru maini… CEVA din doua arcuri intinse paralel la distanta mica, un arc acoperit cu un tub si celalalt lasat liber pentru a putea fi tras. Eu incerc mai mult cu degetele lovite, reusesc desi e dureros la mijlociu pentru ca arcul atinge si zone ranite ce iar acul pare cu tepi ce se infind in piele cand trag de el. Dar fortez… trebuie!

Apare, antrenorul de schi si apoi o alta doamna care stiu ca lucreaza aici la spital. Nu prea stiu cum dar se incepe o discutie despre mancaruri… La inceput e o discutie despre curiozitati culinare si cam ce e pe la tv. Dar asistenta spune de ceva restaurant in care se servea penny-suri de la diferite animale. Dna A. comenteaza putin ca nu-i place discutia si pleaca intr-o camera pe post de vestiar. Pentru a se apara si lauda asistenta de la spalier incepe sa spuna ca lucreaza zilnic cu tot felul de parti anatomice, lucreaza langa morga si se ocupa de asa ceva. N-am intrat in detaliu ca e totusi prea scarbos. Discutia continua… Asistenta vine la aparatul pentru picioare, undeva in stanga si incepe o alta discutie… cum ca a fost cu sotul prin Oltenia, au cules scoici si le-au fiert… pana aici o discutie decenta… pana nu a inceput sa povesteasca cum arata scoicile deschise… ca o… ca organul feminin (totusi e un blog decent). Interesant dar si ciudata, deci azi a fost o discutie despre mancaruri de la cele ciudate, caini, crocodili la cele normale, dar si in care apar organele de inmultire ale animalelor…

Revine dna. A incepe o a doua sesiune de chinuiala… Iarasi vibratii?… Imi pare rau trebuie sa inchid… AUUU! si dublu AUUU! Era EA… dar va intelege. Gata cu durerile. Ma ridic de pe scaun…

…in spate e oglinda mare cat peretele, in fata oglinzii o bancuta mica si patru saltele, pe peretele stang spalierul, iar pe cel din dreapta sub geam o zona pentru mers cu doua balustrade, doua biciclete, un model mai nou si altul mai vechi… de fapt mai repede chiar arata ca o bicicleta de pe vremuri pusa pe piedestal. Surprinzator aceea merge iar cealalata cred ca nu. Anul trecut eram acolo, a fost cumparata de niste pacienti, un fel de donatie. Cred ca s-a strica, pacat! Mai este si un aparat pentru picioare cu doua brate care trebuie ridicate, partea de jos e acoperita cu pansament (!!!) Totul aduce a spital, dar mai grav unul primitiv. Toate instrumentele sunt mai mult improvizatii vechi… dar care ajuta.

Vine si asistenta langa mine imi arata un nou exercitiu. Ia doua corzi din cauciuc elastice ce sunt legate de spalier si de una tine… de cealalta trage cum trebuie sa trag si eu. Daca se poate numai cu degetele lovite, chiar daca trag un pic… sa incerc. Imi da corzile si incep cu exercitiul, cu mai multe dureri reusesc sa intind cat de cat. „Are o ruptura coarda de care tragi, cand reusesti sa o rupi de tot esti recuperat.” ma incurajeaza asistenta. Mai fac apoi cateva exercitii la scripeti, cu mingea medicinala si apoi cu cea de tenis… „Foarte bine! Domnu` Luci ajunge pe azi. Sa nu uiti sa exersezi si in weekend altfel luni o luam de la capat.” Promit ca voi face… am reusit in mare parte sambata… Imi strang lucrurile „O zi buna!” si plec.

Cam asa decurge Gimnastica recuperatorie… iar dna asitenta Anca imi pare un om deosebit prin rabdarea si grija fata de pacienti. TOTUL RESPECTUL si MULTUMIRILE!

Acum fiind ziua 6… si 6 clipuri mai haioase… pentru buna dispozitie… pentru va forma si voi o noua atitudine… atitudinea TOTUL VA FI BINE!!!

Au crescut vizitatori de 4 ori!
Nu stiu cum dar va multumesc
…si, desigur, va zambesc ! 😀
e-Nicusor L.

Anunțuri

Un răspuns

  1. I hope u practiced during the weekend, or…at least in ur dreams…:D

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: