La multi ani! …si mai multi vizitatori! …de 4 ori?

La inceput un LA MULT ANI! Sorin …multi varsatori mai sunt pe luna asta… Iar acest varsator este unul special pentru ca el care pune umarul la reamenajarea casei mele, dupa accident… trebuie sa-i multumesc ca am ajuns atat de departe cu lucrarile si camerele incep sa arate cum mi-am imaginat. Minunat… Enchanting! Mii de multumiri pe aceasta cale, LA MULTI ANI fericiti, sanatosi si impliniti pentru tine Sorine dar si pentru familia ta, Ani si baiatul. LA MULTI ANI! si un Happy Working Song… pentru ca tot ce a facut din camerele mele e Enchanting…

LA MULTI ANI! Acum sa revin la recuperarile mele… Deci e iarasi vineri! Am promis de ieri sa povestesc un pic despre Gimnastica recuperatorie… Pregatirea mentala pentru asta incepe de la parafina, asistenta imi desface sandwichul de parafina, imi iau fisa, ma sterg pe mana strang totul si-mi iau geaca. Pentru a proteja mana incalzita nu o scot din maneca, si ies pe usa… Tot inainte, dreapta pe holul mic, in diagonala o iau pe holul care duce si la ultrasunete, doar ca de data asta merg mai departe putin si imediat dupa colt pe dreapta se afla usa spre gimnastica.

Recuperare cu chinuiala si obo.SALA!

Sunt obosit… dar e oboseala placuta… M-am trezit devreme pentru a ajunge in timp la spital si a-mi incepe procedurile. La 7.50 eu am ajuns, din pacate asistentele s-au lasat asteptate, asa ca am mai stat pe langa usile inchise o perioada: camera 7 pentru un numar (de inregistrare), camera 9 pentru ultrasunete, parafina si gimnastica. Durerile au fost relativ suportabile, mai ciudate senzatiile in locul taieturii de la operatie dar cu atitudinea „Totul va fi bine! Mainile in aer si striga cu mine…” ca in cantec, chiar imi venea sa ridic mainile in aer, dar eram cu stanga fixata in parafina, asa ca i-am lasat pe cei de la HIQ:

La gimnastica, a trebuit sa ma chinui un pic si din pacate azi am avut eu „onoarea”, dar maine va trece dna. dr. Anca la chinuiala „organizata”, dupa cum m-a avertizat… oricum „Totul va fi bine!” In afara de dureri chiar am ras cu pofta de unele intamplari… Dar asta cand voi trata pe larg acest capitol… Am terminat cu toate procedurile pe la ora 10 si la iesire m-am gandit sa dau o buna dimineata in engleza, iar aceeasi voce placuta cu un senzual accent englezesc mi-a raspus…

Oboseala …recuperarea fizica si mentala! (7)

La fel ca si cel din clip am terminat saptamana trecuta (cam sifonat)… de aceea o iau de la inceput ..de luna, de saptamana, de recuperari… mentale sau fizice! asta-i tema, ca si titlu… deci sa incepem cu inceptul… zilei de luni:

E prima zi din luna a doua a anului, si am inceput de luni cu trezirea de dimineata si micul dejun, nu-l pierd. M-am grabit la spital, Fizioterapie, am avut de asteptat dupa Dna Dr. asa ca am admirat „peisajul”: un hol mic separat de restul holului cu usi de lemn antice si geamuri ca de pe vremea razboiului…  pe stanga la a doua usa e cabinetul Dr. care inca nu a venit.  In capatul holului se afla o debara cu geamuri mate, ce iau mult din lumina naturala, de aceea e nevoie de neoane pentru a nu fi prea intuneric. Mi se pare cam sinistru, dar de obicei asa par spitalele, oricand parca te astepti sa zbiere careva de durere.

„Totul va fi bine!” imi spun… incep sa ma plimb incoace si-n colo.

Oboseala… scos de ate, in proverbe (3 / 4)

Au trecut 11 zile de la operatie asa ca trebuie scoase atele ramase.

Am iesit din casa…

Când te bate vântul în obraz, înveti sa îl înfrunti.
(proverb italian)

Am pornit la drum, chiar daca era frig si batea vantul…

Cel ce nu se întoarce din drum ajunge departe.
(proverb englezesc)

Oboseala… perioada preoperatorie! (2)

Azi 26 (douazeci si sase) decembrie 2009, vineri am sa reiau istoria spitalizarii mele. Dar inainte cateva precizari despre mana stanga:
~ primul accident a fost o entorsa,
~ al doilea cu oase rupte si internare la Chirurgie plastica dar finalizat fara operatie, doar cu atela la aratator si mijlociu data jos inainte de revelionul trecut,
~ al treilea incident si ultimul sper, la stanga – atela la degetul mijlociu si inelar,  cu spitalizare si operatie tot la Chirurgie plastica.

Asa ca o coincidenta, dna/dra de la urgenta era si anul trecut de garda si-a amintit ca tot ea m-a ingrijit. Si la internare dnele ma stiau asa ca am avut privilegiul sa ajung la o camera cu televizor, si mai multe asistente si-au amintit de mine, desi asta nu e chiar o lauda. Si acum sa revin…

Ajunsesem la data de 15 decembrie, dimineata dupa accident, locatie: Salon 3 – Chirurgie plastica.  Recapitulare pe 14 decembrie m-am accidentat la mana stanga grav – urgenta – internat – dureri, ganduri, sforaieli, nesomn…

Oboseala …reflexelor si increderea in sine (1)

Dupa cum s-a vazut n-am mai postat de demult… Motivul a fost accidentarea mainii stangi (mai exact, mijlociul si inelarul) cu o perioada de internare in spital.

Accidentul a avut loc pe 14 decembrie.
O zi in care am adormit pe la 05, desi in pat de la 00.
Trezit la 07.45, urmand mic dejun si o zi foarte aglomerata la munca.
Orele 17.30 fuga acasa, cina si lucru la curatat pereti intr-o camera de stratul de huma. Pauze mici de 5-10 minute pana pe la ora 22, final de munci.
Doar unui calorifer de fonta nu ii statea bine in picioare. La punerea pe orizontala 2 degete au ramas cateva secunde sub el. Le-am tras prea tarziu…
A urmat o perioada de suferinta si oprit din sangerare. Am facut cateva foto horror, dar nu le am momentan. Auuu…

Rana fiind grava a urmat deplasarea la urgenta.