• Go Ninja… go Ninja…. GO!

  • Yahoo.Detector.Info unhidde’m!

  • Tap into… Faster EFT!

  • R.W. …de ascultat nu in soapta!

  • Introduce email-ul pentru a te inscrie la acest blog si a primi notificat despre noile postari pe email.

    Alătură-te celorlalți 4 abonați.
  • Ce-am mai scris…

  • Blog Stats

    • 45.055 hits
  • …mai cu viata!

  • Faraaa virusi… fara…!

  • NO BASESCU DAY - 02.04.2010
  • …made me famous!

  • Jocuri noi!

  • Protected by Copyscape Duplicate Content Check
  • Meta

Pas cu pas… mi-a placut si la sport am ramas…

Ziua a 2-a de recuperare si relaxare… de dureri si febre doareee… Mda de dimineata am descoperit batatura de sub degetul mare al piciorului stang… da stiu pentru asta intrati voi la mine pe blog… 😛 Asta da Auch, dar fara M.M. in fata… si ce frumos am mers eu spre munca incercat sa nu ma calc singur pe batatura, mai tarziu mi-au inceput febrele musculare… se vede ca am evitat antrenamentul la picioare, anul asta. Deci ziua a trecut destul de greu si dureros… am ajuns acasa obosit dar ceva mai bine… probabil se sparsese basica si puteam calca mai bn. Am facut intai ceva cumparaturi pe la mall-uri apoi pe acasa exercitii invatate ieri… garda, 1 – 2 si deplasarile. Dar sa revenim la inceputurile mele cu sportul… fiind data si o durere de masea… voi fi mult mai pe scurt… happy Ocike…

Se facea ca intr-o zi acum vreo 2-3 ani, pe cand stateam in gazda, ii vine ideea fiului gazdei, Mircea,  sa faca sport si eu alaturi de el… Mi-a aratat ceva exercitii si unele miscari de lupte… mi-a placut… Au mai fost cateva seri apoi in care am mai exersat apoi a plecat cu treaba prin Italia. Tot intr-o seara mai trist si mai singur pe acasa am inceput sa fac si eu ce puteam din exercitiile candva aratate de el… Mi-a placut si am mai continuat cu o anumita regularitate… Erau exercitii destul de simple si facandu-le singur nu prea aveam spor si cedam destul de repede… dar cat de cat le faceam destul de des…

Citește în continuare

La multi ani! …si mai multi vizitatori! …de 4 ori?

La inceput un LA MULT ANI! Sorin …multi varsatori mai sunt pe luna asta… Iar acest varsator este unul special pentru ca el care pune umarul la reamenajarea casei mele, dupa accident… trebuie sa-i multumesc ca am ajuns atat de departe cu lucrarile si camerele incep sa arate cum mi-am imaginat. Minunat… Enchanting! Mii de multumiri pe aceasta cale, LA MULTI ANI fericiti, sanatosi si impliniti pentru tine Sorine dar si pentru familia ta, Ani si baiatul. LA MULTI ANI! si un Happy Working Song… pentru ca tot ce a facut din camerele mele e Enchanting…

LA MULTI ANI! Acum sa revin la recuperarile mele… Deci e iarasi vineri! Am promis de ieri sa povestesc un pic despre Gimnastica recuperatorie… Pregatirea mentala pentru asta incepe de la parafina, asistenta imi desface sandwichul de parafina, imi iau fisa, ma sterg pe mana strang totul si-mi iau geaca. Pentru a proteja mana incalzita nu o scot din maneca, si ies pe usa… Tot inainte, dreapta pe holul mic, in diagonala o iau pe holul care duce si la ultrasunete, doar ca de data asta merg mai departe putin si imediat dupa colt pe dreapta se afla usa spre gimnastica.

Citește în continuare

Please push me close to the SMILE… help me not to lose my mind!

E vineri… e aglomeratie! M-am trezit greu in aceasta zi si mai grav ca am ajuns dupa 8.00 la spital si …e aglomeratie! Plin de oameni pe la usile cu tratamente. Motivul multi se externeaza si de asta vin de dimineata sa-si termine procedurile ca sa poata pleca acasa. Astept destul de mult si iarasi am onoarea sa ma autotratez, asta ca sa nu stau si mai mult la usa. Oricum am iesit din graficul de timp normal. Am continuat cu parafina, asistenta vorbea la telefon si a trebuit sa mai astept si dupa ea… Pe la gimnastica recuperatorie am ajuns dupa 9 si am terminat mult mai tarziu ca de obicei… multe exercitii si multa chinuiala. Desi am promis un episod cu gimnastica recuperatorie… aman pe maine din motive fizice de oboseala. Unele neplaceri la munca, o pana de curent, o cazatura prosteasca si o incercare de somn nereusita m-au adus intr-o stare aiurea de irascibilitate… si mi-am amintit de urmatoarea melodie. So… Don’t push me cause I’m close to the edge… I’m trying not to lose my head, ah huh-huh-huh.

Grandmaster Flash : The Message

Citește în continuare

Tratamentul recuperator cu ParaFina… and weird Peaches song? (Faza 2)

E joi ziua a treia de recuperari, programul aproape asemanator doar ca la ultrasunete am avut onoarea sa ma joc eu un pic cu „telefonul”. Da asa i se spune, acelasi efect cu falusul de ieri, dar arata ca un receptor metalic de telefon in capatul caruia e o parte metalica putin mai inafara pe unde sunt emise ultrasunetele. Apoi parafina, mai pe larg si ceva mai multe dureri la gimnastica recuperatorie. In loc de miscare la sala am facut food-shopping prin malluri (Penny si Carefour), cu lucruri mai putin importante de mentionat. Poate o pofta de nectarine… piersici fara par… in engleza weird Peaches …song:

Dar sa trecem la procedura 2… Parafina: de fapt tratamentul cu ceara de parafina a fost introdus din 1962. Se spune ca parafina calda este un mod eficient de a aplica caldura pentru a reduce umflaturile muschilor, a scadea inflamatiile ligamentelor si tesuturile conexe, de asemenea, pentru atenuarea durerilor artritei si a imbunatatii circulatia…

Citește în continuare

Recuperare cu chinuiala si obo.SALA!

Sunt obosit… dar e oboseala placuta… M-am trezit devreme pentru a ajunge in timp la spital si a-mi incepe procedurile. La 7.50 eu am ajuns, din pacate asistentele s-au lasat asteptate, asa ca am mai stat pe langa usile inchise o perioada: camera 7 pentru un numar (de inregistrare), camera 9 pentru ultrasunete, parafina si gimnastica. Durerile au fost relativ suportabile, mai ciudate senzatiile in locul taieturii de la operatie dar cu atitudinea „Totul va fi bine! Mainile in aer si striga cu mine…” ca in cantec, chiar imi venea sa ridic mainile in aer, dar eram cu stanga fixata in parafina, asa ca i-am lasat pe cei de la HIQ:

La gimnastica, a trebuit sa ma chinui un pic si din pacate azi am avut eu „onoarea”, dar maine va trece dna. dr. Anca la chinuiala „organizata”, dupa cum m-a avertizat… oricum „Totul va fi bine!” In afara de dureri chiar am ras cu pofta de unele intamplari… Dar asta cand voi trata pe larg acest capitol… Am terminat cu toate procedurile pe la ora 10 si la iesire m-am gandit sa dau o buna dimineata in engleza, iar aceeasi voce placuta cu un senzual accent englezesc mi-a raspus…

Citește în continuare

Oboseala …recuperarea fizica si mentala! (7)

La fel ca si cel din clip am terminat saptamana trecuta (cam sifonat)… de aceea o iau de la inceput ..de luna, de saptamana, de recuperari… mentale sau fizice! asta-i tema, ca si titlu… deci sa incepem cu inceptul… zilei de luni:

E prima zi din luna a doua a anului, si am inceput de luni cu trezirea de dimineata si micul dejun, nu-l pierd. M-am grabit la spital, Fizioterapie, am avut de asteptat dupa Dna Dr. asa ca am admirat „peisajul”: un hol mic separat de restul holului cu usi de lemn antice si geamuri ca de pe vremea razboiului…  pe stanga la a doua usa e cabinetul Dr. care inca nu a venit.  In capatul holului se afla o debara cu geamuri mate, ce iau mult din lumina naturala, de aceea e nevoie de neoane pentru a nu fi prea intuneric. Mi se pare cam sinistru, dar de obicei asa par spitalele, oricand parca te astepti sa zbiere careva de durere.

„Totul va fi bine!” imi spun… incep sa ma plimb incoace si-n colo.

Citește în continuare

Victorie prin KO!?! …si un mic La multi ani fotbalistic!?

Gata cu agresivitatea… probabil ca a fost o tema aleasa mai la repezeala. Am tratat-o cum am putut… Cu criticile de rigoare de la Ocike ca e prea mult „copy” si „paste”…  Mi le asum ca sunt constructive, au mai fost si traduceri, spre apararea mea. Si apoi, de aici invat si eu multe nu le stiam, iar traducand in minte si in scris retin si mai bine. Adica prin postari ma documentez… OK? Dar… am sa-mi dau mai mult cu parerea (sfatul prietenesc al lui Ocike).

In rest o alta zi de K-1 cu copy si paste mai jos chiar fara traducere… despre luptatorii nostri in K-1, eram sigur ca gasesc in romana. Din pacate doar pe site-ul englez al wikipediei. Ca sa nu raman mai prejos traduc eu datele din engleza si incerc sa le adaug pe ro.wikipedia… Dar asta maine ca e cam tarziu si eu m-am cam saturat de K-1, dar daca asta a fost tema autodata… Am dus-o pana la capat desi erau multe de zis. In alta saptamana K-1.

Aproape ca uitam de un La multi ani!
…cu sanatate, spor si sa ajungi urmatorul 10 celebru la fotbal al Romaniei si al lumii!!! Fie ca aceasta zi si restul vietii sa-ti fie frumoasa si plina de impliniri fotbalistice, dar si in toate planurile! La multi ani, Micule Fotbalist! Si in primul rand nu uita sa fi fericit, cauta-ti motive sa zambesti ca motive pentru tristete se gasesc la tot pasul, asa ca lupta pentru motive de fericire si care te fac sa zambesti si sa razi! LA MULTI ANI!

Alt sport interesant, dar sa revenim la K-1 si 4 luptatori romani de-ai nostri…
Citește în continuare

Fa ceea ce iubesti… la munca!!!

Preluat de pe the-happy-manager.com si traducere libera de subsemnatu`!

Cum sa fi fericit? Daca am putea oferi UN sfat pentru alegerea unui scop acesta ar fi: „fa ceea ce iubesti”.

Unor oameni nu le place sa utilizeze cuvantul „iubire” asociat cu munca. Intr-adevar multi  ar putea argumenta ca lumea muncii este prea presanta pentru ceva moale si sentimental ca iubirea.

Intrebati cum se simt la munca lor, cei inclinati sa raspunda pozitiv ar putea folosi cuvintele „placuta”, „interesanta” sau „satisfacatoare”.

Citește în continuare

Oboseala… scos de ate, in proverbe (3 / 4)

Au trecut 11 zile de la operatie asa ca trebuie scoase atele ramase.

Am iesit din casa…

Când te bate vântul în obraz, înveti sa îl înfrunti.
(proverb italian)

Am pornit la drum, chiar daca era frig si batea vantul…

Cel ce nu se întoarce din drum ajunge departe.
(proverb englezesc)

Citește în continuare

Oboseala… perioada preoperatorie! (2)

Azi 26 (douazeci si sase) decembrie 2009, vineri am sa reiau istoria spitalizarii mele. Dar inainte cateva precizari despre mana stanga:
~ primul accident a fost o entorsa,
~ al doilea cu oase rupte si internare la Chirurgie plastica dar finalizat fara operatie, doar cu atela la aratator si mijlociu data jos inainte de revelionul trecut,
~ al treilea incident si ultimul sper, la stanga – atela la degetul mijlociu si inelar,  cu spitalizare si operatie tot la Chirurgie plastica.

Asa ca o coincidenta, dna/dra de la urgenta era si anul trecut de garda si-a amintit ca tot ea m-a ingrijit. Si la internare dnele ma stiau asa ca am avut privilegiul sa ajung la o camera cu televizor, si mai multe asistente si-au amintit de mine, desi asta nu e chiar o lauda. Si acum sa revin…

Ajunsesem la data de 15 decembrie, dimineata dupa accident, locatie: Salon 3 – Chirurgie plastica.  Recapitulare pe 14 decembrie m-am accidentat la mana stanga grav – urgenta – internat – dureri, ganduri, sforaieli, nesomn…

Citește în continuare